Metode de diagnosticare pentru angina pectorală: ce investigații sunt necesare?

Angina pectorală este un tip de durere în piept care apare ca urmare a scăderii fluxului sanguin către mușchiul inimii. Această situație se produce atunci când la nivelul arterelor coronare, care alimentează inima cu sânge, apar stenoze sau blocaje.[1] Există mai multe teste și investigații pe care medicii le pot folosi pentru a diagnostica angina pectorală, iar în acest articol îți vom spune care sunt câteva dintre ele!

Electrocardiograma

Electrocardiograma, cunoscută și sub denumirile de EKG sau ECG, este un instrument esențial în diagnosticarea bolilor cardiovasculare, inclusiv a anginei pectorale. Aceasta înregistrează activitatea electrică a inimii și poate ajuta la identificarea unei aritmii, adică a unei tulburări de ritm cardiac, ori a ischemiei cardiace, adică a lipsei de oxigen la nivelul mușchiului cardiac, care poate fi responsabilă de apariția anginei pectorale. De asemenea, poate ajuta la identificarea tipului specific de angină. Este un test rapid și nedureros, care nu necesită o pregătire specială, dar care poate oferi multe informații utile medicului.[1][2][3]

Ecocardiografia

Ecocardiografia, cunoscută și sub denumirea de ecografie cardiacă, este una dintre metodele cele mai utilizate în diagnosticul bolilor cardiace, având avantajul de a fi non-invazivă și nedureroasă. Această procedură se bazează pe utilizarea ultrasunetelor pentru a obține imagini detaliate ale structurii și funcționării inimii. În plus, ecocardiografia poate oferi date precise despre dimensiunea inimii, forma și mișcarea ei, eficiența cu care pompează sângele, dar și despre eventualele anomalii ale valvelor sau ale altor structuri cardiace.[1][2][3]

Prin tehnica ecocardiografiei, medicii pot identifica zonele din mușchiul cardiac afectate de lipsa oxigenului, ceea ce este crucial în diagnosticarea și monitorizarea pacienților cu angină pectorală.[1][2][3]

Coronarografia

Coronarografia este o procedură de diagnostic ce permite vizualizarea directă a arterelor coronare și identificarea eventualelor blocaje sau îngustări care pot afecta fluxul sanguin spre mușchiul inimii. Procedura începe cu introducerea unui tub flexibil, numit cateter, printr-o arteră a pacientului, de obicei la nivelul brațului sau al coapsei. Cateterul este apoi avansat până la nivelul arterelor coronare. Odată ajuns în poziția corectă, se injectează o substanță de contrast care permite medicului să observe cu precizie starea arterelor folosind raze X.[1][2][3]

Coronarografia poate ajuta medicul să diagnosticheze boala coronariană, una dintre cele mai comune cauze ale anginei pectorale, dar și să stabilească dacă o intervenție chirurgicală sau alte proceduri vor putea ameliora simptomele anginei.[1][2][3] 

Testul de efort

Testul de efort are ca scop evaluarea modului în care inima răspunde la stresul fizic. În multe cazuri, angina pectorală are simptome mai evidente în timpul efortului fizic, iar acest test este conceput pentru a le surprinde. Testul constă în monitorizarea activității cardiace în timp ce pacientul efectuează exerciții fizice, de obicei pe o bandă de alergat sau pe o bicicletă staționară. În timpul testului, medicul monitorizează semne vitale precum ritmul cardiac, tensiunea arterială și respirația. În funcție de rezultatele acestui test, medicul poate decide dacă sunt necesare investigații suplimentare.[1][2][3] 

Există și cazuri în care un pacient nu poate efectua exercițiile fizice necesare. În astfel de situații, se pot administra medicamente care stimulează inima, simulând efectele exercițiului fizic. Deși acesta nu este un test definitiv, oferă medicilor indicii valoroase despre sănătatea pacientului. În plus, informațiile obținute pot ajuta la crearea unui plan de tratament personalizat.[1][2][3] 

Există multiple metode de diagnosticare pentru angina pectorală, inclusiv cele menționate mai sus. Numai un medic poate însă decide care dintre investigațiile disponibile cele mai potrivite într-un caz anume, care dintre ele pot ajuta la identificarea cauzei anginei pectorale și stabilirea celui mai eficient tratament. Ține deci cont de recomandările medicului tău! 

Disclaimer: Acest articol are rol informativ și nu poate înlocui vizita la medic și recomandările acestuia. Pentru informații suplimentare privind necesitatea și rolul anumitor investigații, adresează-te unui medic! 

Bibliografie: 

1. „Angina Pectoris”, Radiologyinfo.org, Radiological Society of North America, 2023, www.radiologyinfo.org/en/info/anginapectoris. Accesat la 11 Nov. 2024.
2. „Angina – Diagnosis”, National Heart, Lung, and Blood Institute, 10 July 2023, www.nhlbi.nih.gov/health/angina/diagnosis. Accesat la 11 Nov. 2024.
3. „Angina – Diagnosis and Treatment”, Mayo Clinic, 2024, www.mayoclinic.org/diseases-conditions/angina/diagnosis-treatment/drc-20369378. Accesat la 11 Nov. 2024.